“ leave – fast – be alone – somewhere
text written yesterday – a kind of turning – or approach -I don’t know yet – anxiety while writing – new – generally it’s before writing – the anxiety
break it open – smash – destroy
difficult -
just screams -
the scream stifles itself – ends up barely – a moan “
Danielle Collobert , Notebooks
Nu ştiu unde am început . Nu ştiu cum să termin . Sunt aici de luni de zile , timp în care doar mi-am imaginat că nu sunt. Acum ştiu că liniştea mea nu există , e ceva atât de palpabil încât îmi vine să vă dărâm. Sunt copilul care tocmai a aflat că nu există Moş Crăciun , dar nu asta mă enervează , ci tocmai faptul că am crezut atâta vreme că mă pot aşeza, că simt pământul înrădăcinat sub tălpile mele. Nu mă pot aşeza , nu pot sta, nu pot aştepta. Drumurile lungi şi pustii mă cheamă , aşa cum lumina zilei se îngroapă în adâncurile nopţii , aşa cum simţirile mele se ascund sub stâncile negre. Am nevoie de lumina ta , luminează-mi pentru că pot vedea de pretutindeni farul.Dă-mi lumină cât încă văd , cât irişii mei verzi pot să-ţi absoarbă din strălucire, dă-mi viaţă cât trupul meu nu se transformă-n cenuşă. Îmblânzeşte-mă pentru că sunt o lighioană turbată cu ochii înstrăinaţi de oameni , de lied-uri, de versuri, de vuietul vieţii.
Nu ştiu unde am început . Nu ştiu cum să termin.
nu stiu cum ai putut sa lasi, sa pleci. Poti merge continuu doar pentru ca iti e frica sa te opresti. Poti realiza ca toata pacea si linistea ta a fost imaginatie si ca nu dormi…tu fugi